Ganduri

 Cate suflete plang pierdute de propriile corpuri?Cate suflete hoinaresc prin lume fara a-si gasi "incaperea"?De foarte multe ori simt ca nu imi gasesc locul,iar acum,cand uneori simt ca l-am gasit,mi-e teama sa nu il pierd,lucru inevitabil de altfel.Insa stiu,si trebuie sa stiti si voi,ca intotdeauna se poate continua,viata merge mai departe indiferent de pierderile suferite.Am in suflet multe apasari,ca oricare dintre noi,insa,acum,cea mai mare apasare este asteptarea...Nu conteaza ce astept,conteaza suspansul provocat si gandurile care imi tot spun ca un capitol este pe cale sa se incheie,mult mai putin probabil sa inceapa.
 Privesc in jurul meu si observ ca in singuratatea mea,nu sunt singura!Sunt inconjurata de lucruri,de persoane,mai mult sau mai putin dragi,dar nu sunt singura,niciodata!Nici voi nu sunteti singuri,nu veti fi niciodata,intotdeauna va exista ceva pentru care sa merite sa luptati si sa mergeti mai departe.